Valori materiale originale şi valorificabile

Spaţiul ROSPA 0071 este destul de bogat sub aspectul elementelor antropice interesante din perspectivă turistică. Deşi obiectivele nu sunt decât în mică măsură de interes naţional sau internaţional, ele constituie elemente a căror vizitare poate completa un sejur în zonă, mai ales că există o paletă destul de variată a acestora.

Un element aparte de atracţie turistică este reprezentat de arhitectura tradiţională locală, de valoare recunoscută prin declararea ca monument de arhitectură a ansamblului de arhitectură populară din satul Corbu Vechi (com. Măxineni). Astfel, localităţile din spaţiul rural se remarcă prin prezenţa de locuinţe tradiţionale (Fig. 48), construite din furci (stinghii de lemn încrucişate, care formează  scheletul, umplute cu lut amestecat  cu  paie  de  grâu (vălătuci) sau  din  chirpici, văruite  în interior şi exterior cu var alb-bleu sau crem, acoperite cu diverse materiale (extrem de rar cu lemn sau stuf) şi prevăzute cu  prispă (cerdac), sprijinind acoperişul cu 3-5 stâlpi de lemn.

Aspecte-culturale-1Fig. 1 Locuinţă tradiţională din com. Homocea

Localnicii şi-au înfrumuseţat locuinţele cu diverse elemente decorative, între care se remarcă decorarea pereţilor locuinţelor sau gardurilor şi folosirea unor pazii traforate din lemn (Fig. 49, Fig. 50) şi uneori viu colorate (nuanţe de verde, albastru).

Aspecte-culturale-2Fig. 2 Poartă decorată cu motive florale (com. Homocea)

Existenţa paziilor traforate din lemn şi vopsite în diverse nuanţe intense de culori este o prezenţă până şi în cazul locuinţelor mai modeste, indicând o preocupare a localnicilor pentru o bună imagine a gospodăriei proprii. Această caracteristică poate fi utilizată pentru a proiecta o imagine pitorească şi în ochii vizitatorilor.

Aspecte-culturale-3 Aspecte-culturale-4 Aspecte-culturale-5 Aspecte-culturale-6

Fig. 3 Elemente decorative la locuinţele aşezărilor din spaţiul ROSPA 0071

Locuinţelor cu aspect tradiţional li se adaugă şi gospodării cu construcţii anexe (grajd, şură, adăposturi pentru animale, hambare etc.) care păstrează de asemenea specificul local, dar şi o serie de ateliere meşteşugăreşti (Fig. 4).

Aspecte-culturale-7 Aspecte-culturale-8

Fig. 4 Atelier de dogărie (stânga) şi atelier de fierărie (dreapta) din com. Bilieşti

(sursa: Gheorghe Crihană)

O altă latură a vieţii în localităţile adiacente ROSPA 0071 este cea religioasă. Această latură s-a concretizat în construcţia unor lăcaşuri de cult, troiţe (Fig. 52) sau alte clădiri şi artefacte religioase, dintre care unele chiar se remarcă prin frumuseţea lor şi pot reprezenta valori turistice.

Aspecte-culturale-9

Fig. 5 Troiţă din com. Homocea

Lăcaşurile de cult cel mai valoroase şi prezentând cel mai ridicat nivel de atractivitate, datorită vechimii şi a stilului arhitectural specific, sunt: Biserica Adormirea Maicii Domnului (1848, com. Vădeni); Mănăstirea Matei Basarab (1637, com. Măxineni); Biserica de lemn Intrarea în Biserica (1776, Năneşti); Mănăstirea Ciupercă (com. Rugineşti); Biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva (sec. al XVII-lea, com. Rugineşti); Mănăstirea Sihastru (1885, Adjud); Biserica Adormirea Maicii Domnului (1701, com. Pufeşti); Biserica din Cosmeşti Vale (1869, com. Cosmeşti); Biserica Sf. Maria (sec. al XVII-lea, com. Homocea); şi Mănăstirile Sihastru şi Oancea (sec. al XVII-lea, com. Ploşcuţeni). Acestora li se adaugă, ca obiective religioase ţi istorice de interes turistic, Mănăstirea Vladimireşti (com. Tudor Vladimirescu) şi ruinele bisericii lui Matei Basarab (sec. al XVII-le), sit clasat deja ca monument de arhitectură de interes naţional.

Spaţiul analizat este unul cu o istorie îndelungată şi framântată, astfel încât sunt prezente o serie de situri arheologice, monumente istorice, dar şi  monumente comemorative sau spre readucere aminte. Se remarcă Mausoleul de la Mărăşeşti (Fig. 53), ridicat în memoria soldaţilor care au murit în 1917 pe aceste meleaguri. Acestuia, i se adaugă Monumentele Eroilor de la Furcenii-Noi (com. Cosmeşti) şi Cosmeşti (com. Cosmeşti), dedicate celor care au luptat în cele două războaie mondiale.

Aspecte-culturale-10

Fig. 6 Mausoleul de la Mărăşeşti

Elementele comemorative sunt completate de existenţa în zonă a două case memoriale a doi scriitori români recunoscuţi – Hortensia Papadat Bengescu (com. Iveşti) şi                                 Panait Istrati (com. Vădeni).

Dintre siturile arheologice, cetatea dacică Piroboridava (com. Poiana) şi complexul arheologic daco-roman de la Tirighina-Barboşi (com. Braniştea) sunt clasate ca monumente istoric datorită urmelor a peste 500 de ani de existenţă dacică şi apoi daco-romană, în timp ce situl arheologic de la Măxineni cuprinde o necropolă de dată mai recentă (1637-1638).

Print Friendly