Valori istorice al comunităţilor umane din spaţiului analizat

Localităţile limitrofe arealului ROSPA 0071 au o istorie îndelungată, complexă şi extrem de interesantă. Elementele istorice pot fi integrate strategiei de vizitare a ariei protejate, completând produsul turistic cu laturi care nu afectează obiectivele de conservare. În acelaşi timp, servesc a demonstra că locuirea comunităţilor umane în aceast spaţiu s-a putut realiza vreme de mii de ani într-un mod echilibrat, Lunca Siretului reprezentând un teritoriu de refugiu pentru populaţia autohtonă în vremuri dificile.

Spaţiul românesc este unul locuit din preistorie, iar bogăţia de artefacte caracteristice nu lipseşte nici în teritoriul UAT care deţin suprafeţe în ROSPA 0071. Cu titlu exemplificativ se pot  menţiona siturile arheologice de la „Cetăţuie” şi “La Brazi”, de pe malul Siretului, lângă Domneşti Sat (comuna Pufeşti), unde au fost identificate aşezări din eneolitic aparţinând culturii Cucuteni sau, în comuna Rugineşti, situl „Cetăţuia” de la nord de Angheleşti, care cuprinde urmele unei aşezări fortificate din eneolitic şi ale unei aşezări din Epoca Bronzului, aşezarea de la „Gorgan” (lângă Văleni) aparţine culturii Cucuteni din eneolitic şi situl de la „Popa Cloşcă”.

Situl arheologic Poiana (satul Poiana, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi) este de asemenea un spaţiu extrem de interesant din perspectivă istorică, aici descoperindu-se ceea ce se presupune că ar fi fost antica Piroboridava (Ptolemeu, Geographia, III, 10, 8). De aici provine o colecţie  deţinută de Muzeul Mixt Tecuci, remarcându-se ceramica lucrată manual şi la roată, precum şi unelte de fier, râşniţe, unelte de dulgherie, obiecte de podoabă, arme, datate din epoca bronzului şi până în epoca romană, ilustrând diferite meşteşuguri şi ocupaţii.

Epoca medievală este mult mai bine documentată, mai ales că acum se înfiinţează o serie de aşezări existente şi astăzi. Din această epocă provine un important patrimoniu material, dar şi unul extrem de bogat de legende, care pot fi cu succes ţesute în produse turistice. Astfel, Lieşti a fost înfiinţat în 1448, când Voievodul Moldovei, Petru II, a dat în dar unui boier local, numit Cernat Ploscarul şi fratelui acestuia, Ştefu, 40 de sate şi câmpurile dimprejurul Lieştiului. Localitatea Piscu apare în 1445, când domnitorul Ştefan cel Mare i-a dăruit lui Clănău Spătarul jumătate din sat cu jumătate de moară, cealaltă jumătate fiind data lui Eremia Postelnicul. O legendă locală privind înfiinţarea localităţii Nicoreşti spune că în 1474, Ştefan cel Mare, după ce obţine o victorie pe câmpul de luptă, îl trimite pe hatmanul Nicoară în împrejurimi, iar acesta găseşte într-un loc un vin foarte bun, oferit de o babă şi unul de asemenea foarte bun, oferit de o tânără. Astfel, locul respectiv a fost denumit Nicoreşti, iar soiurile de vin Băbească, respectiv Fetească, ambele renumite astăzi.

În epocile modernă şi contemporană pot fi evidenţiate de asemenea evenimente istorice cu consecinţe importante în spaţiul analizat. Existenţa de mari moşii boiereşti a implicat şi formarea unor sate (cum sunt cele înfiinţate de Costache Conachi) dar şi construcţia unor clădiri cu valoare istorică, cum sunt sspre exemplu cele ridicate de familia Balş în Iveşti, respectiv Şcoala, în 1865, Biblioteca Comunală, în 1888, Spitalul, în 1894.

Oraşul Mărăşeşti are o puternică rezonanţă istorică prin evenimentele ce s-au desfăşurat în împrejurimile sale în timpul primului război mondial. În această zonă, în 1917 armatele română şi rusă au reuşit să respingă ofensiva armatei germane şi astfel să menţină în existenţă statul român. Soldată cu pierderi umane semnificative, lupta a fost comemorată prin ridicarea Mausoleului de la Mărăşeşti.

Linia de apărare Focşani-Nămoloasa-Brăila reprezintă un sistem extrem de complex, incluzând elemente ridicate în perioada 1888-1893, dar extins şi întărit în al doilea război mondial, între 1939-1945, prin construcţia a numeroase cazemate şi structuri militare. Multe dintre acestea s-au păstrat în perimetrul comunelor Vânători, Nămoloasa sau Măxinei, ocupând sute de hectare de teren.

Elementele istorice menţionate sunt doar câteva dintre cele care pot fi identificate în ficare dintre localităţile învecinate ROSPA 0071 şi care conturează identitatea culturală a acestui spaţiu. Atât obiectele materiale, fie ele de mici dimensiuni, fie clădiri monumentale sau construcţii de amploare, dar şi valorile intangibile, legate de legende sau tradiţii locale, reprezintă componente care întregesc patrimoniul acestei zone.

Muzeul Orăşenesc Adjud, Muzeul Mixt Tecuci, Muzeul Vrancei Focşani, Muzeul de Istorie Paul Păltănea sau Compexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Răsvan Agheluţă din Galaţi, Muzeul Brăilei se pot constitui în piloni importanţi al infrastructurii de vizitare a sitului ROSPA 0071, atât prin departamentele deja prezente, cât şi prin unele noi, relaţionate cu  specificul ariei protejate.

Print Friendly