Tradiţii şi obiceiuri

Dat fiind caracterul profund rural al UAT din ROSPA 0071, viaţa localnicilor se desfăşoară în strânsă corelaţie cu principalele activităţi agricole: aratul, semănatul, recoltatul, creşterea vitelor şi a oilor. Modul specific de realizare a acestora este de un real interes turistic, în condiţiile în care aici încă se mai practică o agricultură de subzistenţă, bazată pe utilizarea animalelor de tracţiune şi a forţei fizice umane. Astfel, nici nu e de mirare că încă mai pot fi întâlnite mici potcovării, fierării, ateliere de prelucrare a lemnului cu instrumentar şi proceduri tradiţionale. De asemenea, în fiecare gospodărie pot fi întâlnite animale domestice, furnizând produse proaspete şi de excelentă calitate, dar permiţând şi observarea sau relaţionarea cu acestea spre exemplu de către copii. În acest sens, o importantă atracţie turistică locală este reprezentată de satul Crângeni (com. Nămoloasa), unde se poate observa activitatea tradiţională de oierit, în care sunt implicate aproximativ 10 familii ce s-au specializat în prepararea unui produs devenit marcă locală – caşul de Crângeni.

De altfel, în  ceea  ce  priveşte  alimentaţia,  locuitorii prepară  mâncăruri specifice: borş ţărănesc, sarmale în frunză de viţă de vie, tocană de legume, preparate tradiţionale din carne de porc, sarmalele  cu  pasat  (crupe)  sau  urluiala  de  porumb  amestecat  cu  bostan. Mămăliga a rămas un aliment consumat frecvent de către săteni. În Siret şi în bălţile care au mai rămas, mulţi locuitori pescuiesc peşte mărunt, din care se prepară alte feluri excelente de mâncare.

Trebuie amintită de asemenea şi o altă activitate locală tradiţională de această factură, cum este viticultura, practicată în special în cadrul podgoriilor din zona comunei Nicoreşti. Podgoria Nicoreşti, situată între râurile Siret şi Bârlad, este recunoscută încă din secolul al XVIII-lea, fiind menţionată în 1716 în lucrarea “Descrierea Moldovei”, a lui Dimitrie Cantemir. Cele mai apreciate vinuri cu provenienţă din Podgoria Nicoreşti sunt cele din categoria vinurilor roşii seci, de calitate superioară şi cu denumire de origine controlată. Astfel, cele mai cunoscute vinuri ale zonei sunt: Băbeasca Neagră, Feteasca Neagră şi Feteasca  Albă, Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund Mare, Fetească Regală, Riesling Italian, Aligote şi Muscat Ottonel.

Spaţiul analizat se remarcă printr-o conservare destul de bună, chiar în condiţiile în care aceasta nu a fost stimulată şi întreţinută decât în mică măsură, a tradiţiilor şi obiceiurilor populare. În primul rând trebuie subliniat că viaţa cotidiană a locuitorilor, la suprafaţă banală, ascunde numeroase elemente de relaţionare cu mediul ambiant, în forme derivate din tradiţie (din moşi-strămoşi, din străbuni), cum ar fi spre exemplu proiectarea calendarului agricol în funcţie de diverse sărbători religoase. De altfel latura spirituală este una puternică în societatea tradiţională a locurilor şi un element de atracţie pentru turiştii care vin din spaţiul urban. Prilej de etalare tradiţiilor şi obiceiurilor populare sunt atât marile sărbători creştine Paştele, Crăciunul, zilele de hram ale bisericilor locale, dar şi laice sau cu elemente laice (Anul Nou), cât şi diversele festivaluri locale, precum Festivalul folcloric “Fluieraşul fermecat”, desfăşurat în luna august în comuna Braniştea, sau Festivalul “Mioriţa”, organizat în comuna Măxineni.

Pe  un  substrat creştin-ortodox  puternic  s-au  mai  păstrat  şi  o serie de descântece,  folosite  în  diferite  situaţii:  pentru  deochi,  dureri  de  urechi (vrăjit), pentru dragoste, pentru bube dulci, pentru diferite dureri, pentru afecţiuni ale animalelor.

Print Friendly