Rezervatia Balta Potcoava

Rezervatia-Balta-Potcoava-1Rezervaţia Naturală Balta Potcoava (cod 2411) a fost desemnată prin Legea 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional (Secţiunea III-zone protejate – Mon. Of. 152/12.IV.2000).

Se află pe raza comunei Braniştea Judeţul Galaţi , în albia majoră a râului Siret Inferior şi are suprafaţa de 49 ha. Coordonatele geografice sunt Latitudine N 45º25` şi Longitudine E 27°50´, conform formularului standard. Încadrarea biogeografică este în regiunea Stepică iar Ecoregiunea este Stepa Câmpiei Române

Geomorfologic, regiunea este de câmpie, iar geologic este domeniu sedimentar.

Geologic, Balta Potcoava se caracterizează prin depozite aluvionare fine, predominand nisipurile şi argilele.

Din punct de vedere geomorfologic este situată în Campia Siretului care este aluvionară halocenă de divagare, cu aspect de albie majoră, puternic adancită datorită mişcărilor de subsidenţă, avand o înclinare evidentă în direcţia de curgere a raului.

Pedologic, solurile sunt coluviale gleizate.

Climatologic, precipitaţii medii anuale – 400 mm, temperatura anuală – 10 grade C, vântul dominant – Crivăţul, umezeala relativă a aerului – 74-76 %, radiaţia solară totală – mai mare de 125 kcal/cmp/an. Hidrologic, Balta Potcoava este situată în zona inundabilă a raului Siret fiind scoasă parţial de sub influenţa apei.

Genetic, este un lac pe cursul meandrat şi părăsit al Siretului. Nu a putut fi desecat în urma acţiunii de îndiguire a luncii Siretului inferior, datorită suprafeţei şi adancimii mai mari şi legăturii stranse cu stratul de apă freatică.

În împrejurimile Rezervaţiei “Balta Potcoava” şi ale râului Siret se află păduri de luncă şi terenuri agricole.

Rezervatia-Balta-Potcoava-2

Flora este reprezentată de asociaţii vegetale specifice habitatelor de zone umede:Phragmites sp., Typha sp., Nymphoides sp, Scirpus sp..

Pe lângă plantele ce alcătuiesc „flora dură” a bălţilor respective, vegetaţia ierbacee formează un covor consistent reprezentat de: coada calului (Equisetum limosum), iarba mlaştinii (Juncus effusus), săgeata apei (Sagittaria sagitifolia), piciorul cocoşului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), ţipirig (Heleocharis palustris), cucuta de apă (Cicuta virosa), roşăţea (Buttomus umbelatus), coada şoricelului (Achillea millefolium), traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris) Biotopul găzduieşte nevertebrate, amfibieni, moluşte, crustacee, reptile şi un număr mare de exemplare de păsări. Ihtiofauna este specifică bălţilor situate de-a lungul râurilor de şes: crap, caras, şalău, ştiucă, biban, roşioară.

Speciile de interes conservativ conform fişei rezervaţiei sunt: Alcedo atthis, Anas platyrhynchos, Anser anser, Aythya fuligula, Circus aeruginosus, Crex crex, Egretta garzetta, Fulica atra, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax carbo, Podiceps cristatus, Lacerta agilis, lacerta viridis, Natrix tessellata, Bombina bombina, Hyla arborea, Misgurnus fossilis, Helix pomatia.

Se suprapune în totalitate ROSPA0071 „Lunca Siretului Inferior”

Print Friendly