SITUAŢIA SOCIO-ECONOMICĂ A POPULAŢIEI ÎN LOCALITĂŢILE CU TERITORII ÎN ROSPA 0071

Evoluţia populaţiei din localităţile situate în proximitatea sitului Natura 2000 ROSPA 0071 a fost influenţată de situarea într-un spaţiu deschis şi circulat, atât pe direcţia N-S, de-a lungul culoarului Siretului, cât şi pe direţia E-V, evitându-se în ambele situaţii arcul carpatic sau concentrându-se fluxurile de circulaţie către trecătorile carpatice axate pe afluenţii pe dreapta ai Siretului. De asemenea, sunt de luat în considerare evenimentele istorice, dar şi de o serie de decizii promovate la nivel naţional, în special după anul 1859 (în plus în 1864 se produce o importantă reformă agrară). Astfel, situarea într-un spaţiu deschis, imposibil de apărat de către o populaţie paşnică, dispunând de mijloace modeste, a impus în multe perioade istorice (secolele III – XIII d.H îndeosebi, în perioada migraţiilor) abandonarea vetrelor localităţilor, fenomenul numit „bejenie” şi retragerea în “bălţi” sau în “munte”. Fragmentarea procesului de evoluţie către o economie mai avansată, chiar dacă poziţia geografică specifică reprezintă şi o favorabilitate, prin dezvoltarea laturii comerciale a aşezărilor, a  determinat menţinerea, până în 1859, a unei densităţi reduse a populaţiei. Între 1859-1912, pe fondul împroprietăririlor (împroprietărirea însurăţeilor), dar şi al sporului natural, populaţia zonei creşte semnificativ, iar vetrele satelor se extind.

Evaluarea demografică s-a realizat utilizând date statistice pentru unităţi administrativ-teritoriale care au teritorii în ROSPA 0071 sau în proximitatea acestuia. Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică au fost completate prin informaţiile oferite de către autorităţile locale, conform chestionarului anexat.

Dinamica populaţiei

La recensământul din anul 2011, numărul populaţiei din spaţiul analizat (strict unităţile administrativ-teritoriale care deţin terenuri din interiorul sau învecinate ROSPA 0071) era de 142870 de locuitori, populaţia fiind repartizată neuniform în teritoriu. Se diferenţiază prin numărul mai mare de locuitori şi calitatea de spaţii urbane municipiul Adjud (14670 locuitori, cca. 10 % din populaţia totală a spaţiului studiat) şi oraşul Mărăşeşti (9440 locuitori). Centre importante de populaţie aflate în apropierea ariei protejate şi care exercită multiple influenţe asupra acesteia, deşi nu direct învecinate, sunt: municipiul Focşani, cu o populaţie de 73868 locuitori, oraşul Tecuci cu 31045 locuitori, municipiul Galaţi (231204 locuitori) şi municipiul Brăila (168389) de lcouitori. Aceste localităţi însumează împreună 504506 locuitori, de mai mult de trei ori populaţia din UAT cu suprafeţe în ROSPA 0071, iar date fiind necesităţile acestora, de exemplu cele de agrement sau de exploatare a unor resurse, presiunea este considerabilă.

Dinamica populaţiei din acest spaţiu se poate aborda pe două perioade :

a. 1956–1992, unde se observă o creştere ridicată a numărului populaţiei, bazată pe un spor natural consistent. Spaţiile urbane beneficiază în plus şi de sporul migratoriu obţinut prin acomodarea de forţă de muncă necesară procesului de industrializare derulat de regimul comunist. De exemplu, Municipiul Focşani şi-a mărit populaţia cu 244.63 %, Adjud cu 149.03 %, Mărăşeşti cu 70.84 %, Galaţi cu 235.95 %, Tecuci cu 100.11 %, iar Brăila cu 128.40 %. Unele localităţi rurale au înregistrat în această perioadă o reducere a numărului de locuitori, însă aceasta s-a produs prin crearea unor noi UAT prin desprinderea din cele vechi, cu tot cu teritoriul aferent. Astfel Nămoloasa a înregistrat o reducere a numărului de locuitori cu 47.34 %, iar Siliştea de 41.09 %. Dacă avem în vedere dooar UAT cu suprafeţe în interiorul sau în proximitatea ariei protejate, creşterea numărului de locuitori se cifrează la 9.22 %. Dacă se raportează această creştere la perioada considerată, rezultă un spor de populaţie anual de 0.25 %, o cifră extrem de mică şi care ar indica o intensificare redusă a presiunii umane directe asupra mediului. Sporirea numărului de locuitori în spaţiile urbane din apropiere, coroborată cu dezvoltarea activităţilor economice şi  amplificarea cerinţelor de consum ale populaţiei, indică o altă situaţie.

b. 1992–2011, când numărul populaţiei se reduce semnificativ, prin manifestarea concomitentă a unui spor natural negativ, dar şi a unui puternic fenomen de emigraţie. Spaţiile urbane şi cele rurale sunt afectate în aceeaşi măsură. Reorganizările administrative explică reducerile majore de populaţie ce s-au manifestat în comunele Slobozia Conachi, Nicoreşti sau Suraia, cu procente de aproximativ 45 %. Populaţia municipiului Adjud se reduce cu 27.90 %, iar a oraşului Mărăşeşti ccu 23.73 %. La fel se întâmplă şi cu concentrările mari de populaţie care încadrează aria protejată: municipiul Galaţi pierde 29.11 % din numărul de locuitori, Focşani 27.11 %, Brăila 28.07 %, iar Tecuci cel mai mult, 33,70 %. Dintre comunele din spaţiul studiat, Braniştea, Movileni, Schela şi Şendreni se remarcă printr-un trend opus celorlate UAT, mărindu-şi numărul de locutori cu până la 18.28 % (Şendreni). Aceasta se explică prin restructurarea activităţilor industriale din municipiul Galaţi (îndeosebi de pe platforma Combinatului Siderurgic Galaţi), forţa de muncă disponibilizată fiind nevoită să se întoarcă în spaţiul rural de provenienţă. Pentru UAT aflate în vecinătatea ariei protejate, reducerea numărului de locuitori se cifrează la 16.67 % (28588 locuitori), un fenomen care poate fi considerat pozitiv din perspectiva obiectivelor de conservare.

Densitatea populaţiei reprezintă un indicator ce ilustrează presiunea umană într-un spaţiu, dar şi potenţialul uman necesar pentru valorificarea unui teritoriu. Densitatea populaţiei în spaţiul analizat este de 73.35 locuitori/kmp (în timp ce densitatea la nivel naţional este de 79.9 locuitori/kmp). Din punct de vedere al densităţii populaţiei se pot disocia următoarele tipuri de aşezări:

a. Localităţi cu densităţi ridicate (peste 90 loc/kmp), respectiv centrele urbane Adjud (UAT cu densitatea maximă din spaţiul analizat, 248.18 loc/kmp) şi Mărăşeşti (108.38 loc/kmp), dar şi o serie de comune, între care se remarcă Plocuţeni, cu o densitate extrem de ridicată pentru spaţiul rural (247.60 loc/kmp), dar şi Homocea (125.41 loc/kmp), Vânători (110.3 loc/kmp), Bilieşti (104.53 loc/kmp), Vulturu (103.25 loc/kmp) sau Cosmeşti (100.44 loc/kmp);

b. Localităţi cu densităţi medii (50–90 loc/kmp), în această categorie integrându-se 13 comune, de la Poiana (51.07 loc/kmp) până la Tudor Vladimirescu (86.10 loc/kmp);

c. Localităţi cu densităţi reduse (sub 50 loc/kmp), dispunând de suprafeţe considerabile şi de o populaţie mai puţin numeroasă, cum sunt Siliştea (11611 ha, 1587 locuitori, densitatea de 13.67 loc/kmp) sau Vădeni (15908 ha, 3974 locuitori, densitatea de 24.98 loc/kmp).

Trebuie remarcată influenţa industrializării masive din centrele urbane aflate la distanţă redusă de localităţile din ROSPA 0071 asupra evoluţiei acestui indicator. După 1970, s-a produs implementat un program de mutare a unei părţi din populaţia tânără, aptă de muncă, dinspre spaţiul rural spre centrele urbane şi industriale Galaţi, Brăila, Focşani, Adjud, Tecuci, Mărăşeşti, compensată parţial cu politici pronataliste. Începând cu 1990 debutează fenomenul destructurării masive a industriei din aceste centre, soldată cu o iniţierea unei mişcări temporare de reîntoarcere în spaţiul rural. În prezent însă, continuă depopularea acestui spaţiu, ca urmare a perceperii existenţei unor mai bune oportunităţi în afara ţării, existenţei unei administraţiii locale lipsite de iniţiativă, dar şi reducerii sporului natural.

Structura populaţiei pe naţionalităţi şi confesiuni

Cunoaşterea structurii populaţiei pe naţionalităţi şi confesiuni este importantă pentru evaluarea patrimoniului cultural mobil (obiceiuri, tradiţii, activităţi tradiţionale), delimitarea spaţiilor cu potenţiale conflicte sau cu anumite modele de consum.

Populaţia majoritară este cea românească (99,29 %), ponderea acesteia în total indicând o omogenitate etnică considerabilă, mai ales în condiţiile în care acest spaţiu a fost unul de circulaţie şi de migraţie a numeroase grupuri populaţionale.

Dintre minorităţile etnice prezente în UAT din spaţiul analizat, cea mai importantă numeric este cea formată din rromi. Numărul şi ponderea din totalul populaţiei ajung până la 13.62 % în comuna Iveşti, alte comune cu pondere remarcabilă a acestei etnii fiind Movileni (10.79 %), Lieşti (6.27 %), Umbrăreşti (5.87 %). În Municipiul Adjud, rromii reprezintă 2.83 %, în restul UAT ponderea fiind de sub 2.5 %. Există de asemenea un număr de localităţi unde nici o persoană nu s-a declarat de etnie rromă: Garoafa, Homocea, Năneşti, Braniştea, Nămoloasa, Piscu, Siliştea.

Activitati-economice-24

Fig 1. – Harta distribuţiei numărului şi densităţii populaţiei în UAT-urile din ROSPA0071

Prezenţa iniţială în zonă a etniei rrome se explică prin existenţa în perioada unor extinse domenii latifundiare în zonă, proprietate fie a claselor înstărite (nobilime), fie a unor instituţii (stat, biserică), unde s-a introdus, sedentarizat şi folosit forţa de muncă a acesteia, începând cu sec. XIV. Natalitatea ridicată, segregarea socială şi ostracizarea de către populaţia majoritară, lipsa unor mijloace de ascensiune socială, adaptabilitatea extraordinară sunt elemente care explică menţinerea şi creşterea numărului de rromi.

Celelalte etnii sunt prezent doar punctul, numărul maxim de persoane aparţinând unei aceleiaşi etnii este de şapte maghiari în Municipiul Adjud. În general este vorba însă de mai puţin de trei reprezentanţi ai unei anumite etnii, fapt indicând lipsa de continuitate pe termen lung a acestor populaţii.

Valorile prezentate au fost calculate fără a lua în calcul date pentru comunele care nu figurau în recensământul populaţiei şi locuinţelor realizat în 2002, fiind înfiinţate s-au reînfiinţate ulterior, însă informaţiile empirice obţinute de la primăriile acestora confirmă situaţia descrisă.

După religie, majoritatea populaţiei sunt ortodocşi (96,52 %), urmaţi caa număr de romano-catolici (1.76 %), penticostali (0,75 %), creştini de rit vechi (0.25 %), adventişti (0,24) şi creştini evanghelici (0.18 %). În toate localităţile ponderea populaţiei de religie ortodoxă depăşeşte 95 %, iar în multe chiar 99 % (Rugineşti, Suraia, Vânători, Vulturu, Fundeni, Independenţa, Lieşti, Movileni, Nicoreşti, Tufor Vladimirescu, Măxineni, Vădeni).

Situaţii aparte se întâlnesc în Municipiul Adjud (94.92 % ortodocşi) şi Homocea (76.55 % ortodocşi), unde se întâlnesc comunităţi importante de romano-catolici (2.32 %, respectiv 23.17 %), în timp ce în comuna comuna Schela (91.2 % ortodocşi) se află o importantă comunitate de penticostali (8.29 %).

Spaţiul analizat se caracterizează printr-o omogenitate foarte ridicată din punct de vedere etnic şi confesional, lucru care face ca diversitatea elementelor de patrimoniu natural şi cultural să nu fie foarte ridicată, sub aspectele menţionate.

Structura pe grupe de vârstă şi sexe

Structura populaţiei pe grupe de vârste şi sexe evidenţiază echilibrul demografic şi potenţialul de dezvoltare al unui teritoriu. În cazul spaţiului analizat structura pe sexe este echilibrată, putându-se calcula la nivelul anului 2011 valori de 49.57 % pentru populaţia masculină din totalul populaţiei stabile, respectiv 50.43 % pentru populaţia feminină (pe baza datelor INS de la recensământul populaţiei şi locuinţelor 2011). Nu mai puţin de 10 localităţi (Ploscuţeni, Movileni, Schela, Umbrăreşti, Piscu, Şendreni, Homocea, Slobozia Conachi, Vădeni, Siliştea) prezintă o pondere mai ridicată a populaţiei masculine (între 50.25 –50.16 %), decât ponderea populaţiei de sex feminin.O explicaţie ar putea fi identificarea de către populaţia feminină a unor oportunităţi de angajare în alte spaţii geografice, urmată de migraţia către acestea.

Structura pe grupe de vârstă, pe baza datelor furnizate de INS, relevă următoarea distribuţie:

–              clasa 0–14 ani are o valoare medie de 19.22 %, însă există diferenţieri semnificative între localităţile cu valori mai mari ale populaţiei juvenile, cum ar fi Homocea (26.85 %), Ploscuţeni (25.47%), Iveşti (22.15%), Mărăşeşti (21.86 %), Schela (21.85 %) sau Umbrăreşti (21.59%) şi cele cu valori reduse (Năneşti 13.73 %, Vânători 15.14 %, Nămoloasa 15.33 % sau Vulturu 15.34 %);

–              clasa 15–59 ani (de unde se extrage şi forţa de muncă) prezintă o pondere de 60.01 % pe ansamblul arealului analizat, de la minima de 45.82 % în cazul localităţii Năneşti, până la maxima de 69.04 % în cazul Municipiului Adjud, marea majoritate a UAT încadrându-se în intervalul 57–62 %;

–              clasa peste 60 ani reprezintă 20.77 % la nivelul ansamblului populaţiei, însă există atât localităţi “îmbătrânite”, cum sunt Nămoloasa (38.84 % sau Năneşti (34 %), dar şi UAT cu pondere mai redusă a persoanelor de vârsta a treia (Ploscuţeni 14.99 %, Mărăşeşti 14.58 %, Homocea 14.40 %, Adjud 13.61 %) .

Numărul mare de locuitori la grupa de vârstă 25-34 ani este justificat prin efectele aplicării Decretului nr.770/1966 privind interzicerea avortului.

Nivelul de educaţie al populaţiei

Nivelul de educaţie al populaţiei oferă informaţii asupra calităţii resursei umane dintr-un teritoriu şi a capacităţii acesteia de a se implica în programele locale de conservare sau de dezvoltare. Este de asemenea important din perspectiva unei strategii de vizitare a ariei protejate, întrucât condiţionează capacitatea populaţiei locale de relaţionare şi comunicare cu vizitatorii.

Existenţa, la distanţă redusă de UAT cu suprafeţe în aria protejată, a unor centre urbane importante şi care dispun de instituţii sau filiale din domeniul educaţiei superioare, respectiv Galaţi, Brăila sau Focşani, înseamnă oportunităţi importante în direcţia unui nivel de pregătire ridicat, însă dificultăţile economice pot împiedica valorificarea lor. O bună utilizare a acestor resurse de către UAT implicate în ROSPA 0071 ar impune încheierea unui parteneriat cu instituţii respective, în scopul formării de personal calificat şi de profesionalizare a cel puţin părţii de populaţie care să asigure interfaţa cu vizitatorii.

Nivelul general de pregătire a populaţiei este destul de redus, rata analfabetismului în rândul populaţiei de peste 12 ani fiind ridicată. Astfel, se remarcă negativ comunele Iveşti (10.11%), Vulturu (7.45 %) sau Nicoreşti (7.37 %). Cauzele sunt legate de abandonul şcolar determinat de problemele economice (care presupun inclusiv folosirea copiilor de la vârste fragede ca forţa de muncă), situaţia familială dificilă (de notat fenomenul plecării părinţilor la muncă în străinătate), izolarea unor familii sau localităţi, .

Structura pe ocupaţii a salariaţilor

Aşezările umane care deţin suprafeţe în ROSPA 0071 se caracterizează prin existenţa unui număr redus de salariaţi, excepţie făcând municipiul Adjud şi oraşul Mărăşeşti, care concentrează 45,87 % din totalul salariaţilor. În spaţiul analizat, numărul mediu al salariaţilor este de 11808, rezultând un grad de încărcare de 14.93 persoane/salariat.

Astfel, deşi majoritatea populaţiei este implicată în agricultură, doar 8.57 % dintre salariaţi obţin venituri directe din aceste sector al economiei. Agricultura de subzistenţă, practicată de majoritatea locuitorilor din spaţiul analizat, prezintă în acelaşi timp ocupaţie principală, sursă de venituri şi de produse de bază necesare existenţei, dar şi mod de viaţă.

Print Friendly