Servicii şi infrastructuri publice

Sub raportul asigurării cu servicii şi infrastructuri publice, UAT din proximitatea ROSPA 0071 se caracterizează printr-o situaţie deficitară.

Astfel, din totalul de 58628 de locuinţe din spaţiul analizat pentru care s-au obţinut date, 55812 (95.2 %) dispuneau de alimentare la reţeaua electrică, aceasta fiind de altfel infrastructura publică cu cea mai bună situaţie.

Sunt conectate la alimentare din reţeaua publică de apă potabilă 8511 locuinţe (14.52 %), aceleaşi cifre fiind valabile şi pentru canalizarea publică, indicând strânsa corelaţie dintre acestea. Cea mai mare parte a locuitorilor obţin în continuare apă din fântâni, în timp apa menajeră este deversată direct pe sol sau în cursurile de apă.

Alimentare cu apă caldă din reţeaua publică prezintă 5082 de locuinţe (8.67 %), aceastea fiind situate de regulă în Adjud şi Mărăşeşeti, pe lângă aceastea adăugându-se microsistemele unor locuinţe aflate în sfera unor instituţii publice. 4968 (8.47 %) de locuinţe sunt alimentate cu gaz metan. Afirmaţia precedentă, legată de preponderenţa situării locuinţelor dotate cu astfel de servicii în Adjud şi Mărăşeşti, principalele centre de locuire ale spaţiului analizat, este valabilă şi în acest caz.

Situaţia prezentată este extrem de problematică din perspectiva capacităţilor de cazare turistică, vizitatorii, fie ei de la nivel local, naţional sau internaţional având o serie de aşteptări minime, legate de prezenţa acestor utilităţi.

Principalele căi de acces

În spaţiul analizat sau în proximitatea acestuia se remarcă o prezenţă consistentă (Fig. 1) a infrastructurilor de circulaţie şi transport, fapt cu dublă proiecţie în conturarea unei strategii de vizitare turistică. Pe de o parte, elementele de atracţie din situl protejat sau aflate la limitele acestuia pot fi uşor atinse, o favorabilitate din perspectiva activităţillor turistice, iar pe de altă parte, fiind atât de accesib ile (pentru activităţi turistice, dar şi pentru altele, cum ar fi de exemplu eploatarea prin balastiere), devin vulnerabile, o problemă dacă avem în vedere regimul de arie protejată.

Activitati-economice-22

Fig. 1 Densitatea drumurilor în UAT din ROSPA 0071

Accesul se poate realiza de pe E85, între Bacău – Focşani, intrându-se spre localităţile, aflate în mod în drect la limitele ariei protejate, Adjud, Adjudu Vechi, Homocea, Copăceşti, Şişcani, Burcioaia, Domneşti-Sat, Pufeşti, Ciorani, Pădureni, Cosmeştii-Vale, Doaga, Ciuşlea, în cea mai mare parte prin drumuri judeţene sau comunale desprinse din artera de importanţă naţională şi europeană menţionată.

Pe partea dreaptă a Siretului, în continuare spre SE, dinspre Focşani, accesul se realizează pe DJ 204 D spre Suraia şi pe DN 23 sau drumuri judeţene desprinse din acesta, spre Corbu Vechi, Voineşti, Cotu Lung. Pe malul stâng al Siretului, spre zona inferioară a cursului Siretului se poate ajunge de pe DN 25 Tecuci – Galaţi.

Teritorii ale comunelor Lieşti, Fundeni, Tudor Vladimirescu, Piscu, Independenţa Schela, Braniştea, Şendreni conţin sectoare ale ariei protejate şi pot fi accesate cu uşurinţă de pe DN 25, în multe situaţii chiar în mod direct, fără a fi necesară parcurgerea unor drumuri judeţene sau comunale. Spre exemplu, Balta Talabasca poate fi observată direct de pe DN 25, în localitatea Tudor Vladimirescu.

Aceste caracteristici fac din sit, pe de o parte, o zonă cu posibilităţi multiple de configurare a accesului, dar în acelaşi timp permite o accesibilitate facilă şi necontrolată.

Starea drumurilor de categorie europeană şi naţională este bună, în timp ce anumite sectoare ale drumurilor judeţene, mai ales cele frecventate de autobasculantele de mare tonaj care transportă agregate exploatate din albia Siretului sau cele unde lucrările nu au fost de bună calitate sunt degradate (de exemplu sectorul Lespezi-Homocea-Ploscuţeni-Argea-Buciumeni (Fig. 2).

Activitati-economice-23

Fig. 2 Condiţii de circulaţie improprii pe DJ 252 în com. Homocea

Print Friendly