EVALUAREA SITUAŢIEI SOCIO-ECONOMICE A UAT DIN SPAŢIUL ROSPA 0071 PRIN APLICAREA CHESTIONARELOR ŞI FIŞELOR DE OBSERVAŢIE

Chestionarul de evaluare a disfuncţionalităţilor sociale şi economice în aria de protecţie specială avifaunistică Lunca Siretului Inferior a fost aplicat de membrii CCMESI în 18 localităţi, în perioadele 16-17 ianuarie 2013, 22-24 ianuarie 2013 şi 27-28 iunie 2013.

Acesta cuprinde un număr de 20 de întrebări, întrebări închise, întrebări cu variante de răspuns şi posibilitatea de a formula propriul răspuns, dar şi cu justificare pentru răspunsul ales.

Numărul chestionaţilor variază de la o localitate la alta (Adjud-27, Buciumeni-20, Cosmesti-10, Fundeni-10, Garoafa-5, Homocea-6, Iveşti-10, Lieşti-7, Nămoloasa-8, Năneşti-60, Nicoreşti-7, Piscu-11, Pufeşti-70, Suraia-40, Tudor Vladimirescu-5, Umbrăreşti-20, Vânători-8, Vulturu-5), în total, în toate cele 18 localităţi au fost 327 persoane intervievate, 117 persoane de sex feminin şi 210 persoane de sex masculin, cu vârste cuprinse între 14 ani şi 84 ani, marea majoritate persoane pensionate (204 persoane cu vârstă peste 50 ani), cu venituri mai mici de 350 lei.

Chestionarul a fost realizat cu scopul de a evalua percepţia faţă de disfuncţionalităţile sociale şi economice existente, relaţionate cu problematica accesului, vizitării şi informării publicului.

Deşi 16% din persoanele chestionate au un venit mai mare de 900 lei/lună, doar 8 % au studii superioare. Predominante sunt persoanele care au studii medii şi venituri mai mici de 600 lei. Locuitorii pensionaţi au în general pensii de 350 lei.

Venit (lei) 0 <300 300-600 601-900 >900
% 8 22 30 24 16

Datorită poziţiei geografice, principala ocupaţie în acest areal este cultura plantelor  (56% dintre chestionaţi), urmată de creşterea animalelor (34%), activităţi industriale (5 %), exploatarea lemnului (3%) şi pescuit (2%).

Acest fapt se datorează în principal tendinţei de îmbătrânire şi migrării populaţiei tinere. 78% din chestionaţi au menţionat ca şi cultură principală, cea de cereale de , fără a evidenţia o cultură anume. Fiind zonă de câmpie, gospodăriile sunt mari, fiind folosite pentru cultivarea legumelor. Plantele furajere şi cartofii nu constituie o cultură cu o importanţă mare.

Activitati-economice-15

Fig. 1 Principalele ocupaţii în localitatea de domiciliu, conform rezultatelor chestionarului

În ceea ce priveşte activităţile de creştere a animalelor, 52% dintre chestionaţi au menţionat bovinele (medie = 4.0 pers/localitate; stdev = 1.0), ovinele (medie = 4.1 pers/localitate; stdev = 1.0, porcinele( medie = 2.6 pers/localitate; stdev = 0.9)  şi păsările ( medie = 3.6 pers/localitate; stdev = 1.0). O mare parte din locuitori au şi cai pe care îi folosesc în agricultură. Unele personae chestionate au selectat doar bovinele, ovinele, fie doar bovine şi păsări sau păsări şi porcine.

Activitati-economice-16

Fig. 2 Percepţia populaţiei în raport cu activităţile de creştere a animalelor, conform rezultatelor chestionarului

Activităţile industriale şi de servicii au o pondere redusă din totalul activităţilor menţionate de persoanele chestionate (5%). Activitatile dominante sunt cele de prelucrarea lemnului (medie = 3.1 pers/localitate) şi industrie alimentară (medie = 2.1 pers/localitate). Interesant este că cea mai mare parte a celor chestionaţi au menţionat că industria manufacturieră şi activităţile turistice nu există ca activităţi în arealul analizat.

Activitati-economice-17

Fig. 3 Percepţia populaţiei în raport cu activităţile industriale şi de servicii, conform rezultatelor chestionarului

Din punctul de vedere al locuitorilor, calitatea drumurilor, atât al celor principale cât şi al celor secundare este bună (Fig. 4). Drumurile judeţene şi cele naţionale sunt frecvent asfaltate şi reparate. Nu se poate spune acelaşi lucru şi la Buciumeni, unde calitatea drumurilor principale este proastă sau satisfăcătoare din perspectiva chestionaţilor.

Activitati-economice-18

Fig. 4 Percepţia populaţiei în raport cu calitatea drumurilor de acces, conform rezultatelor chestionarului

Chiar dacă drumurile secundare nu sunt asfaltate, populaţia le percepe ca având calitate bună şi satisfăcătoare (Fig. 5). Zonele cu probleme mai mari, sunt cele periferice. Vulturu, Garoafa, Vânători şi Lieşti sunt localităţile cu cele mai mari probleme, iar la polul opus, cu calitate bună sunt Homocea, Iveşti, Fundeni şi Nămoloasa. Tudor Vladimirescu, Fundeni şi Homocea sunt localităţile care au primit calificatvul foarte bun.

Calitatea drumurilor ce realizează legatura cu principalele oraşe este percepută ca fiind bună sau satisfăcătoare. Drumurile ce leagă localităţile din nordul perimetrului cu Adjud, Focşani sau Mărăşeşti sunt destul de bine întreţinute, cu excepţia drumurilor din Mărăşeşti.

Activitati-economice-19

Fig. 5 Percepţia populaţiei în raport cu calitatea drumurilor secundare, conform rezultatelor chestionarului

Reţeaua de apă nu este modernizată în tot arealul ariei protejate. Localităţile care nu dispun de alimentare cu apă curentă sunt, conform răspunsurilor: Pufesti, Garoafa, Vânători, Tudor Vladimirescu şi Lieşti.

Totodată, persoanele din aceleaşi localităţi care au dat calificativele: bună sau satisfăcătoare, au afirmat că nu există reţea de apă în localitate, însă sunt mulţumiţi de apa din pânza freatică pe care o scot cu ajutorul puţurilor şi hidrofoarelor.

Calitatea bună a apei potabilei predomină în arealul analizat (Fig. 41), în special in localităţile Nicoreşti, Homocea, Vulturu, Iveşti, Fundeni. Oamenii sunt mulţumiţi deoarece compară cu apa potabilă din ale localităţi, şi nu au probleme cu impurităţi provenite din conducte. Calificativul foarte bun a fost dat localităţilor Iveşti, Suraia şi Tudor Vladimirescu.

Activitati-economice-20

Fig. 41 Percepţia populaţiei în raport cu calitatea apei potabile, conform rezultatelor chestionarului

Deşi un număr foarte mare de persoane nu sunt mulţumite de calitatea serviciilor firmelor de salubritate, foarte mulţi depozitează deşeurile necontrolat, la limita externă a localităţii ori în Lunca Siretului. Nu există nici o corelaţie între percepţia populaţiei şi frecvenţa de colectare a deşeurilor.

Localitatea care nu are o firmă sau un contract cu o firmă care să se ocupe de gestionarea deşeurilor este Buciumeni.

Activitati-economice-21

Fig. 6 Percepţia populaţiei în raport cu calitatea serviciilor de salubritate, conform rezultatelor chestionarului

Print Friendly