Caracteristicile aşezărilor cu suprafeţe în perimetrul ROSPA 0071

Ilustrarea caracteristicilor aşezărilor umane din SPA 0071 Lunca Siretului Inferior, parte a sistemului de management integrat Natura 2000 a ariei protejate, nu se poate realiza decât în condiţiile unei evaluări şi înţelegeri minuţioase a istoriei, specificului, modului de gândire şi existenţă, nevoilor, aşteptărilor şi mentalităţilor populaţiei locale, în condiţiile în care este absolut necesară implicarea în mod pozitiv a acesteia pentru a asigura atingerea cu success a obiectivelor de conservare specifice. ROSPA 0071 se desfăşoară pe teritoriul administrativ a trei judeţe, incluzând 31 de unităţi administrativ-teritoriale – UAT (Fig. 19) astfel:

–          Vrancea, respectiv Adjud, Bilieşti, Garoafa, Homocea, Mărăşeşti, Năneşti, Ploscuţeni, Pufeşti, Rugineşti, Suraia, Vulturu, Vânători.

–          Galaţi, respectiv Umbrăreşti, Şendreni, Tudor Vladimirescu, Slobozia Conachi, Schela, Braniştea, Cosmeşti, Fundeni, Independenţa, Iveşti, Lieşti, Movileni, Nicoreşti, Nămoloasa, Piscu, Poiana;

–          Brăila, respectiv Măxineni, Siliştea, Vădeni.

Activitati-economice-10

Fig. 1 Unităţi administrative-teritoriale (UAT) cu teritorii în spatial ROSPA 0071

 

Aria protejată este trasată astfel încât să evite perimetrele construite, dar şi spaţiile alocate utilizărilor economice cu caracter permanent (cum sunt cele agricole), însă situarea localităţilor în vecinătate imediată presupune relaţii şi influenţe considerabile.

Elementele specifice fiecărei aşezări sunt rezultatul unei evoluţii istorice marcată nu numai de corelaţia cu mediul, adaptarea la condiţiile locale şi valorificarea resurselor naturale, dar şi de evenimentele socio-istorice de amploare mai redusă sau mai extinsă. Extrem de sugestive sunt în această direcţie particularităţile legate de geneza fiecărei localităţi. De exemplu, o serie de localităţi au fost constituite în scopul valorificării condiţiilor specifice, locale, de mediu (Bilieşti dispunând de condiţii favorabile pentru cultivarea şi prelucrarea inului şi a cânepei), altele pentru a evita restrictivităţi de mediu (din cauza inundaţiilor, actualul oraş Adjud, prin mutarea unei părţi din populaţia localităţii numită astăzi Adjudu Vechi sau Calienii Noi, prin desprindere de Calienii Vechi). De asemenea, geneza altor localităţi este explicată de iniţiative de populare venite din partea unor familii (Şendreni) sau a unor decidenţi (Slobozia Conachi a fost înfiinţată de Costache Conachi pentru a lucra terenurile aflate în proprietatea acestuia, Independenţa prin împroprietărirea din anul 1879 a 180 de însurăţei după Războiul de Independenţă, Argea prin eliberarea unor robi de pe moşia lui Costache Conachi).

Din perspectiva numărului de locuitori, aspectelor structurale şi caracteristicilor funcţionale, localităţile din arealul analizat se caracterizează prin aspecte diferenţiate, impuse de:

–          localizarea în raport cu suprafeţele acvatice şi umede, de la nivelul luncii Siretului  sau dezvoltate pe cursurile unora dintre afluenţii acestuia (în sectorul ariei protejate, pe dreapta, Valea Boului, Carecna, Zăbrăuţi, Şuşiţa, Gârla Morilor, Putna, Leica, Râmnicul Sărat, Buzău, pe sânga Polocin, Lupa, Bârlad, Călmăţui, Gerului, Rusca);

–          poziţionarea corelată cu reţeaua de circulaţie, dat fiind caracterul de culoar de circulaţie al văii Siretului, pe dreapta E85-DN2 fiind încadrat ca drum european, dar asigurând în acelaşi timp legătura dintre partea de est a României şi partea de sud, inclusiv capitala Bucureşti şi DN23 (Focşani, Vulturu, Năneşti, Măicăneşti, Măxineni, Siliştea, Brăila), pe stânga DN25 (Tecuci, Drăgăneşti, Bârcea, Umbrăreşti, Iveşti, Lieşti, Tudor Vladimirescu, Piscu, Independenţa, Braniştea, Şendreni, Galaţi);

–          situarea faţă de centrele urbane cele mai importante, din perspectiva numărului de locuitori, a funcţiilor economice şi administrative, dar şi a perspectivei istorice, respectiv Adjud şi Mărăşeşti în nordul ariei protejate, Focşani şi Tecuci spre partea centrală, Brăila şi Galaţi spre sud.

În spaţiul analizat, respectiv printre UAT care deţin suprafeţe în ROSPA 0071, o primă distincţie trebuie realizată între localităţile Adjud şi Mărăşeşti, cu statut de oraş şi celelalte aşezări, clasificate ca sate. Municipiul Adjud, la recensământul din 2011, număra 14670 de locuitori, iar oraşul Mărăşeşti 9440 de locuitori. Deşi nu deţin în mod direct suprafeţe în cadrul ROSPA 0071, sunt importante pentru aria protejată prin proximitate, mărime şi rol administrativ Municipiul Focşani, cu o populaţie de 73868 locuitori şi oraşul Tecuci cu 31045 locuitori. Teritoriul din partea de sud a ariei protejate se află în zona de influenţă a municipiilor Galaţi (231204 locuitori) şi Brăila (168389) de lcouitori.

Plasat pe interfluviul Siret-Trotuş, Municipiul Adjud prezintă o istorie interesantă sub raportul relaţiei cu râul Siret. Menţionat în 1433 ca fiind dezvoltat ca un târg, poziţionat într-un vad comercial, la intersecţia văilor Siretului şi Trotuşului, a trebuit să fie relocat parţial în sec. XVIII, din cauza revărsărilor Siretului. Vatra originală a localităţii a rămas ca o aşezare de sine stătătoare, astăzi având forma satului Adjudu Vechi. De altfel şi acest sat, aparţinând de Municipiul Adjud, se află în imediata proximitate a ariei protejate, valorificând resursele locale şi exercitând presiune asupra acestora. Municipiul Adjud are o structură regulată în jumătatea sa dinspre nord, cu o tramă stradală semicirculară, în timp ce jumătatea dinspre sud este mai neregulată. Localitatea este constrânsă spaţial între liniile de cale ferată, depoul şi platforma industrială Vrancart, spre est şi un spaţiu de meandrare din lunca Trotuşului, parte a ariei protejate, spre vest. Cel mai nou pol de creştere (rezidenţială) al oraşului se situează în partea de nord, la vest de calea ferată şi triaj.

Oraşul Mărăşeşti este a doua UAT din categoria oraşelor care deţine terenuri incluse în ROSPA 0071. Deşi centrul administrativ, localitatea Mărăşeşti, în sine, se află la aproximativ 7 km faţă de limita ariei protejate, satele Pădureni şi Haret, care aparţin UAT Mărăşeşti, se situează în vecinătate nemijlocită. De asemenea, mărimea demografică a oraşului Mărăşeşti impune o cantitate şi o diversitate de nevoi considerabile, unele dintre care sunt corelate cu resursele şi serviciile ariei protejate (resurse de apă, piscicole, servicii de aagrement).

Municipiul Focşani constituie un pol urban cu relevanţă deosebită pentru ROSPA 0071, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, este localitatea cea mai importantă sub aspectul numărului de locuitori şi accesibilităţii, comparativ cu Galaţi şi Brăila (oraşe mai mari, dar poziţionate excentric) sau Adjud (mai mic, poziţionat în extremitatea nordică), Tecuci şi Mărăşeşti (oraşe mai mici, deşi cu o poziţionare care permite o accesibilitate ridicată). ROSPA 0071, prin caracteristicile sale legate de prezenţa unor corpuri importante de apă, se constituie într-o zonă de atracţie pentru categorii de populaţie din Focşani, pasionate spre exemplu de pescuit, peisajele lacustre sau viaţa sălbatică. În al doilea rând, este reşedinţa judeţului Vrancea, fiind astfel centrul administrativ a 12 dintre UAT cu terenuri în interiorul perimetrului ariei protejate.

Oraşul Tecuci are acelaşi tip de accesibilitate cu Municipiul Focşaani, având însă un număr mai redus de locuitori şi fiind separat de aria protejată de teritoriile satelor din comuna Cosmeşti.

Municipiile Galaţi şi Brăila au un rol important pentru aria protejată ROSPA 0071 prin numărul mare de locuitori şi rolul lor administrativ. Dintre UAT situate pe  partea stângă a Siretului, 16 deţin suprafeţe învecinate sau în interiorul ariei protejate şi aparţin de judeţul Galaţi. Trei UAT dintre cele aflate în proximitatea ariei protejate aparţin de judeţul Brăila. Ambele oraşe (Galaţi şi Brăila) au o pozţie excentrică faţă de aria protejată, plasându-se spre extremitatea sudică a acesteia. În comparaţie cu Municipiul Focşani, au acces şi la alte teritorii cu proprietăţi similare, situate în lunca Dunării sau a Prutului, ceea ce poate însemna o presiune mai redusă asupra sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior.

În ceea ce priveşte localităţile rurale, sub aspectul structurii se observă un grad de eterogenitate important, deşi predomină structura poligonală, cu una sau doua artere principale intersectând perpendicular celelalte rute secundare. Majoritatea satelor au o structură neregulată (Fig. 2), indicând o dezvoltare nereglementată în timp istoric.

Activitati-economice-11

Fig. 2 Suraia, judeţul Vrancea

Sunt prezente în număr semnificativ şi localităţi cu structură regulată, rectangulară (Fig. 3) sau de alt tip (Fig. 4), dovadă a unei proiectări premeditate. Ambele moduri de organizare a teritoriului localităţilor prezintă avantaje comparative. Astfel, o structură regulată presupune infrastructuri mai eficiente sub raportul capacităţii de acoperire echilibrată a spaţiului, accesibilitate ridicată, timpi de deplasare mai reduşi, distante mai mici de parcurs. O structură a localităţii dezvoltată în mod “natural” contribuie însă la crearea unui aspect tradiţional acesteia, trăsătură de mare valoare turistică. Din altă perspectivă, satele sunt fie de tip răsfirat (Fig. 2), fie de tip adunat (Fig. 3), cu tendinţe de dispunere în lungul arterelor de infrastructură (Fig. 4). În vatra satului, gospodăriile sunt extinse, având de obicei în spatele şi/sau în faţa casei o suprafaţă agricolă considerabilă, însă cea mai mare parte a terenurilor agricole se află în exteriorul vetrei.

Activitati-economice-12

Fig. 3 Lieşti, judeţul Galaţi

Activitati-economice-13

Fig. 4 Fundeni, judeţul Galaţi

Suprafeţele acvatice sau umede au o dublă relevanţă pentru localităţile dezvoltate în proximitatea lor. În primul rând, reprezintă un factor de atracţie, proximitatea faţă de aceste surse de apă fiind extrem de importantă pentru activităţile agricole, într-un spaţiu geografic caracterizat de secente frecvente. De asemenea, permit dezvoltarea pisciculturii, o activitate cu lung istoric în zonă, deşi astăzi practicată la nivel amatorial, consecinţă a degradării potenţialului ecologic al râului. De altfel, se poate observa în multiple situaţii o încadrare a satelor între suprafeţele acvatice sau umede (de exemplu ale Siretului), pe de o parte şi drumuri (traseul acestora evitând zonele cu exces de umiditate, joase şi mai riscante), de cealaltă parte. Această particularitate a unora dintre localităţile situate în lunca Siretului, impune o anumită limitare a extinderii spaţiului construit, iar în condiiţiile producerii unor viituri reprezintă o vulnerabilitate importantă. În acelaşi timp, localităţile respective valorifică resursele de apă pentru moduri de existenţă specifice, iar proximitatea faţă de apă se reflectă inclusiv în structura şi aspectul spaţiilor construite (mai ales rezidenţiale).

Activitati-economice-14

Fig. 5 Lungoci, judeţul Galaţi

Din punct de vedere al amplasării pe unităţi de relief, aşezările umane sunt dispuse în general pe mai multe forme de relief (versanţi, pod de terasă, luncă). Există părţi din localităţi care sunt amplasate în zonele de luncă, cu probleme legate de accesibilitatea la resurse de apă potabilă de bună calitate şi de creştere a riscurilor hidrologice (înmlăştinire, inundaţii). De altfel inundaţiile constituiau o problemă frecventă pentru localităţile din aria de studiu. Soluţia a fost reperezentă de regularizarea curssului Siretului prin amenajări specifice, dintre care cele mai importante sunt barajele şi lacurile de acumulare de la (Bereşti, Călimăneşti, Ciuşlea). În cazuri excepţionale, sistemele cosntruite pe Siret sunt depăşite, iar localităţi cum sunt Pufeşti, Bilieşti, Suraia, Vadu Roşca, Calienii Vechi sunt afectate de inundaţii.

Din punct de vedere funcţional, aşezările din arealul analizat au un profil dominant agricol, în unele localităţi la acestea fiind adăugat cel piscicol şi chiar comercial şi industrial prin unităţi economice de mici dimensiuni. Aceste considerente sunt valabile pentru comunităţile rurale, dar şi pentru oraşele cu teritoriu adiacent ariei protejate, Adjud şi Mărăşeşti. În cazul acestora funcţia industrială este mai pregnantă (sectoarele alimentar, textil, construcţii, celuloză şi hărtie, mobilier), ca de altfel şi cea comercială, fiind în acelaşi timp noduri feroviare de importanţă regională. Se observă clar dependenţa acestor localităţi, fie ele rurale sau urbane, de resursele naturale. Această dependenţă poate fi privită ca o vulnerabilitate în condiţiile exploatării iraţionale sau ineficiente a acestora. În acelaşi timp, utilizarea materiilor prime locale pentru a produce bunuri reprezintă un avantaj competitiv, inclusiv într-o strategiei de marketing turistic axată pe promovarea valorilor ecologice (consum local, produse bio, dezvoltare echilibrată societate umană-natură).

În funcţie de numărul de locuitori, aşezările rurale din acest spaţiu pot fi clasificate în următoarele categorii (INS, 2011):

a. Sate foarte mici, cu populaţie mai mică de 500 locuitori (Argea, Corbu Vechi), reprezentând aşezări rurale în declin evident, afectate de depopulări masive (Branişte sau Grozăveşti, ambele din comuna Nicoreşti, sub 75 de locuitori) şi în care piramida vârstelor este puternic dezechilibrată. Satele foarte mici au fost dominante în spaţiul analizat în perioada feudală;

b. Sate mici, cu populaţie cuprinsă între 500-1000 locuitori (Cosmeşti Vale, Băltăreţi, Năneşti, Nicoreşti), situate la distanţe ridicate de reşedinţa de comună sau având restricţii naturale;

c. Sate mijlocii, cu populaţiei cuprinsă între 1000-2000 locuitori (Cosmeşti, Bilieşti, Poiana) reprezintă reşedinţele de comună ale comunelor izolate sau cu probleme socio-economice sau satele situate pe nivelul secund în profilul unor comune;

d. Sate mari, cu populaţie între 2000-4000 locuitori (Movileni 3243 locuitori) sunt reprezentate de reşedinţele de comună ale unităţilor administrativ-teritoriale de bază sau localităţile care deţin funcţiuni ce permit menţinerea unei atractivităţi ridicate a teritoriului (exploatarea unor resurse, organizarea de târguri, etc.);

e. Sate foarte mari, având peste 4000 de locuitori (Tudor Vladimirescu 4780 de locuitori, Suraia 4379 locuitori, Independenţa 4274 locuitori).

Print Friendly