Activitati economice

Activitati-economice-2

Principala activitate economică în UAT din proximitatea sitului ROSPA 0071 este cea agricolă, atât prin componenta creşterea animalelor, cât şi prin componenta cultura plantelor. Acestă activitate, adevărată formă de viaţă în acelaşi timp pentru locaalnici, îmbracă formele unei agriculturi în cea mai mare parte de subzistenţă, cu exploataţii individuale, de mici dimensiuni şi care asigură autoconsumul unei singure familii. Această situaţie este considerată în prezent ca fiind mai apropiată de ceea ce înseamnă o economie şi o existenţă durabile, bazate pe consumul de produse locale, realizate cu o eficienţă maximă sub raportul consumului de resurse. În acelaşi timp, din perspectiva administraţiei publice, caracterul nefiscalizat şi greu fiscalizabil al acestui tip de agricultură este o problemă, prin obţinerea unor venituri mai mici din impozite şi taxe.

Sub raportul modului de utilizare al terenurilor, se observă în mod clar prevalenţa activităţilor agricole (Fig. 1).

Activitati-economice-1Fig. 1 Modul de utilizare a terenurilor în cadrul UAT cu terenuri în ROSPA 0071 conform INS (nu figurează localităţile Bilieşti, Ploscuţeni şi Poiana, datele nefiind disponibile)

Terenurile arabile reprezintă 69 % din suprafaţa totală analizată, principalele culturi fiind cele cerealiere (porumb (Fig. 2), grâu, orz, ovăz), plantele oleaginoase (floarea soarelui), plantele furajere (lucernă, trifoi), plantele leguminoase etc. Păşunile şi fâneţele completează cealaltă latură a agriculturii în zonă, respectiv creşterea animalelor, existând efective importante de vaci şi oi (Fig. 2).

Activitati-economice-2 Activitati-economice-3

Fig. 2 Cultură de porumb lângă Adjud (stânga) şi turmă de oi din com. Tudor Vladimirescu (dreapta)

Cursurile de apă din spaţiul protejat sunt utilizate atât ca sursă de apă pentru irigaţii, cât şi ca sursă de apă pentru adăparea animalelor (Fig. 3).

Activitati-economice-4 Activitati-economice-5

Fig. 3 Utilizarea apei din Siret pentru irigaţii (stânga) şi pentru adăpatul animalelor (dreapta)

Deşi marile sisteme de irigaţii sunt în prezent neutilizate şi nefuncţionale, se remarcă prezenţa lor în teritoriu, fragmentând reţeaua de drumuri. Unele dintre componentele marilor sisteme de irigaţii din zonă sunt plasate în conservare, cum se întâmplă cu Canalul Siret-Bărăgan.

Viţa de vie, ca de altfel şi plantaţiile de pomi fructiferi sunt de asemenea o prezenţă notabilă în spaţiul analizat (Fig. 4).

Activitati-economice-6 Activitati-economice-7

Fig. 4 Viţă de vie (stânga) şi livadă de pruni (dreapta) din com. Ploscuţeni

Lunca Siretului Inferior este un spaţiu unde se află importante plantaţii de plop (Fig. 32), dar şi de salcâm sau alte specii, având atât rol productiv (lemn), cât şi rol de protecţie a malurilor, suprafeţe împădurite acoperind circa 7% din totalul suprafeţei analizate.

Activitati-economice-8

Fig. 5 Exploatare plantaţie de plop (com. Suraia)

Activităţi umane care se desfăşoară îndeosebi în UAT incluse în spaţiul ROSPA 0071 din judeţul Vrancea şi afectează în mod special habitatele şi obiectivele de protecţie avifaunistică ale sitului Lunca Siretului Inferior includ exploatarea resurselor de materiale de construcţii, respectiv extragere de nisip şi pietriş (Fig. 5) de pe cursul râului Siret şi poluarea apei acestuia prin deversările şi depozitările necontrolate de deşeuri pe cele două maluri (Natura 2000, 2013). De multe ori desfăşurate sub clasificarea activităţi de decolmatare şi de recalibrare a albiei, exploatarea de agregate din spaţiul inclus în ROSPA 0071 este extrem de intensă şi probabil profitabilă din perspectiva agenţilor economici care o desfăşoară. În acelaşi timp, prezentată ca o soluţie în direcţia reducerii eroziunii malurilor şi protecţiei proactive împotriva inundaţiilor, exploatarea iraţională a agregatelor din albia Siretului se poate dovedi chiar un factor intensificator al proceselor erozionale, prin modificarea profilului de echilibru al albiei. Prin recenzie la nivelul fiecărei comune, au fost idenţificaţi 9 agenţi economici înregistraţi ca având obiect de activitate exploatarea de agregate din albiile râurilor (în principal din albia Siretului).

Activitati-economice-9

Fig. 5 Balastieră din com. Suraia

 

Pescuitul şi vânătoarea reprezintă activităţi umane care, desfăşurate prin respectarea unor reguli legate de intensitate, de sezonalitate şi de localizare, contribuie la menţinerea îndeplinirii obiectivului de durabilitate al ariilor protejate de acest tip, prin corelarea necesităţilor umane cu cele de protecţie a biodiversităţii. Dar, se constată în prezent că acestea periclitează în fapt interesele sitului prin nerespectarea reglementărilor minime impuse prin Regulamentul Ariei Naturale Protejate Lunca Siretului Inferior (ACDB, 2010; Natura 2000, 2013).

Identificarea zonelor celor mai pretabile pentru turism în cadrul ariei protejate Lunca Siretului Inferior trebuie să ţină cont şi de localizarea celorlalte activităţi umane desfăşurate.

În general plasate în intravilan, în cazul fiecărei localităţi apar activităţi economice de anvergură mai mare sau mai mică, relaţionate în diverse moduri cu aria protejată. Cel mai mare angajator din spaţiul analizat este Vraancart Adjud, cu 812 angajaţi, având caa obiect de activitate fabricarea de produse de hârtie şi carton. Este un exemplu extrem de bun cum activităţile economice de acest tip beneficiază de resursele locale. Întrucât activitatea întreprinderii presupune un mare consum de apă, aceasta este obţinută printr-o priză de mare capacitate de apă amplasată în lunca Siretului.

Există de asemenea numeroase întreprinderi care produc materiale de construcţie, pe baza agregatelor exploatate din albiile râurilor, cum este de exemplu Somaco S.A. Bucureşti, filiala Adjud, dar şi firme care activează în domeniul construcţiilor, alimentar, al prelucrării lemnului etc.

În domeniul energetic se remarcă exploatarea petrolului la  Schela (SC OMV PETROM SA), dar există şi o serie de proiecte de amplasare de panouri solare (de exemplu în comuna Pufeşti).

Print Friendly