Hidrologie

Din punct de vedere hidrologic şi hidrogeologic, ROSPA0071 se încadrează în bazinul hidrografic Siret (Fig 1).

Acviferul freatic cantonat în nisipurile şi pietrişurile depozitelor aluviale de luncă şi terasă se găseşte situat, în general, la adâncimi reduse (de 1-5 m), excepţie făcând zonele acoperite cu depozite deluvial proluviale din câmpia Siretului, cu nivel piezometric de peste 8-10 m adâncime.

Depozitele aluvionare grosiere au cea mai mare grosime în zona Mărăşeşti-Doaga-Cosmeşti unde ajung la peste 100 m. Spre sud, grosimea aluviunilor scade la circa 40 m în zona Jorăşti-Boţârlău-Vulturu şi la 15-20 m în zona Milcov-Risipiţi-Gologanu-Bordeasca, la limita cu câmpia piemontană. Odată cu scăderea grosimii şi granulometriei depozitelor spre sud, se constată o îngroşare până la peste 20 m a formaţiunilor de silturi argiloase din acoperişul stratului acvifer.

Patul impermeabil se dezvoltă continuu doar în lunca şi terasele Siretului din sectorul Adjud-Ciorani, ca şi în câmpia de divagare şi lunca de la sud de Putna.

Conform planului de management al bazinului hidrografic Siret, parametrii hidrogeologici au următoarele valori:

  • conductivitatea hidraulică variază în limite largi între 10 şi 300 m/zi (cu valori medii între 30 şi 100 m/zi).
  • transmisivitatea se situează, în medie, între 100-500 m2/zi (cu valori mult mai mari cuprinse între 1000-3000 m2/zi între localităţile: Focşani, Jorăşti, Milcov-Risipiţi, Vlăduleasca, Vulturu şi Suraia, dar şi cu valori sub 100 m2/zi).

Tipul predominant al apelor freatice este bicarbonato-calcic sau bicarbonato calcicemagnezien. Începând din zona Slobozia Ciorăşti spre est, în întreaga zonă ce se dezvoltă la sud de Milcov şi Putna, atât mineralizaţiile cât şi duritaţile cresc. Procesul intens de mineralizare al apelor freatice este strâns legat de scăderea permeabilităţii depozitelor acvifere şi de micşorarea vitezei de circulaţie a acviferului freatic spre zonele de descărcare de la confluenţa.

Acviferul freatic este alimentat în cea mai mare parte din afluxul subteran provenit din câmpia piemontană sau din izvoarele ce apar la contactul cu această zonă. Alimentarea din precipitaţii este foarte redusă acolo unde stratul acvifer este acoperit de loessuri argiloase şi mai intensă în zonele în care depozitele stratului acvifer apar la suprafaţă, situaţii foarte frecvente în această zonă.

Mineralizaţia apelor din această unitate hidrogeologică este în general ridicată, prezentând valori de 6000-12.000 mg/l, în câmpia Siretului inferior unde conţinutul de clor este cel mai ridicat.

Principalul curs de apă care traversează ROSPA0071 este râul Siret, care primeşte în acest sector ca afluenţi râurile Trotuş (37 m3/s), Suşiţa (sub 1 m3/s), Putna (15,3 m3/s), Râmnicu Sărat (2,53 m3/s) şi Buzău (28,3 m3/s) pe dreapta şi Bârlad (11,1 m3/s), Călmăţui (sub 1 m3/s), Geru (sub 1 m3/s), Suha (1 m3/s) şi Lozova (sub 1 m3/s) pe stânga. Alimentarea acestor cursuri de apă este predominant nivo-pluvială, sursele subterane contribuind cu 10-35%.

Râurile au în acest sector pante de scurgere reduse, cu valori mai ridicate la Adjud (1,5 m/km) şi mai scăzute la Lungoci (0,4 m/km). Din acest motiv scurgerea medie specifică înregistrează valori între 2 şi sub 0,5 l/s km². Panta de scurgere redusă, dublată de o scurgere medie specifică mică favorizează procesele de colmatare, precum şi meandrarea.

Debitul mediu multianual al Siretului la vărsare este de 250 m3/s, cu o minimă de 35 m3/s şi o maximă de 4650 m3/s. Valorile cele mai ridicate ale debitului apar în lunile aprilie-mai, pe fondul topirii zăpezii şi a cantităţilor ridicate de precipitaţii. De altfel, primăvara (39,7 %) şi vara (31,5 %) se înregistrează cele mai mari valori ale scurgerii apei. La debite foarte ridicate apar inundaţii, semnificativi în acest sens fiind anii 1969, 1991, 2005 şi 2008.

Debitele minime se produc în perioada rece a anului (12,1 % din totalul scurgerii), ca urmare a acumulării precipitaţiilor sub formă solidă şi a temperaturilor negative.

Debitul solid înregistrează valori medii de 95 kg/s la vărsarea în Dunăre, cu un volum anual transportat de 5,98 milioane de tone pe an. La acestea se adaugă 10% aluviuni târâte. Valorile acestui indicator au fost considerabil modificate din cauza construcţiei acumulărilor Călimăneşti şi Movileni.

Temperatura medie a apei este de 11-120C, cu valori minime în ianuarie (0,5-10C) şi maxime în luna iulie (22-230C)  Fenomene de îngheţ (curgeri de sloiuri, gheaţă la mal, pod de gheaţă) se înregistrează anual, începând din cea de-a doua decadă a lunii noiembrie şi până în prima decadă a lunii martie. Au o durată de 50-100 zile, fiind mai frecvent întâlnite în zonele cu viteză redusă a apei. În zonele meandrate se instalează în iernile foarte reci pod de gheaţă, care are o persistenţă de 20-30 zile.

În urma măsurătorilor realizate în campania din iulie 2013 în cinci secţiuni de măsurătoare, au fost sesizate valori mai scăzute la oxigen dizolvat (6,1-7,4 mg/l) şi valori ridicate la nitraţi (8,89 mg/l în secţiunea Vadu Roşca) şi amoniu (1,9-3,8 mg/l).

Valoarea pH s-a încadrat între 7,16-7,53. Conductivitatea electrică a înregistrat valori cuprinse între 465 µS/cm2 la Tudor Vladimirescu şi 1230 µS/cm2 la Traian. Valoarea turbidităţii apei este de peste 10 NTU, la această stare contribuind semnificativ şi balastierele.

Astfel, din punct de vedere calitativ, în timpul verii, apa râului Siret se încadrează în clasa a III-a de calitate, în special din cauza valorilor indicatorilor de oxigen (sub 7 mg/l) şi nutrienţilor (în special pe bază de azot). În plus, în apropierea fermelor de animale, apar frecvent probleme legate de indicatorii bacteriologici (coliformi fecali). Aceşti indicatori prezintă interes, mai ales datorită faptului că în timpul verii, cursul Siretului este utilizat pentru îmbăiere, deşi, oficial, nu este înregistrat nici un tronson care să aibă o astfel de destinaţie.

În regim anual, conform datelor Apelor Române, nu se înregistrează depăşiri ale clasei a II-a de calitate, starea ecologică generală fiind bună.

Dinamica valorilor indicatorilor de calitate a apei în râul Siret (campania iulie 2013)

OD

mg/l

NO3

mg/l

NO2

mg/l

NH3

mg/l

pH Conduct Turbidit NTU To C Transp

(m)

CTS µg/l Clorf

µg/l

Cl

mg/l

Fe

mg/l

CBO5

mgO/l

IR EPA Cu Zn
Pod. Adjud 6,1 2,658 0,0 3,7696 7,52 1.18 mS 9,8 7,9 22,5 1,0 10,41 83,22 18,7 10,4 0,0 2,87
Ploscuţeni 6,2 0,0 0,0329 3,4048 7,53 722 µS 15,9 12,3 23,0 0,8 11,62 80.57 16,2 11,8 0,0 2,66
Vadu Roşca 6,5 8,89 0,0 2,6752 7,53 1.60 mS 23,3 14,8 21,5 0,6 11,77 83,96 19,8 10,7 0,014 2,61
Tudor Vladimirescu 7,4 0,0 0,0 2,3104 7,42 469 µS 8,59 6,16 22,5 1,0 9,53 79,44 15,6 12,9 0,0 2,83
Traian 6,0 0,0 0,0 1,9456 7,16 1.23 mS 15,3 12,1 23,0 0,8 9,34 81,23 20,8 18,5 0,0 2,94

Dinamica valorilor indicatorilor de calitate a apei în râul Siret după datele Apelor Române

  mg/l Nitraţi Ortofosfaţi pH Oxigen dizolvat Materii organice Amoniu CCO-Mn CBO5 SO4 Nitriţi RF
 

2012

Adj. Vechi 1.3873 0,0106 9,165 2,3033 0,30175
Cosmeşti 1.4585 0,0182 10,158 2,15 0,2325
Bilieşti 1.2873 0,006 10,285 2,265 0,1927
Lungoci 1.5581 0,010 9,87 2,66 0,24011
2011 Adj. Vechi 1,188 0,01 9,79 2,62 0,259
Cosmeşti 1,343 0,0168 10,35 2,05 0,209
Bilieşti 1,032 0,0027 10,33 1,9 0,135
Lungoci 1,442 0,0094 10,40 2,29 0,215
2010 Adj. Vechi 0,899 0,014 9,65 0,193 2,75
Cosmeşti 1,195 0,0148 10,19 0,201 2,41
Bilieşti 1,052 0,011 10,10 0,295 2,76
Lungoci 1,159 0,029 10,21 0,182 2,46
Şendreni 1,707 0,022 9,94 0,191 3,05
2009 Adj. Vechi 1,261 8,1 2,52 39,3 0,024 287,1
Cosmeşti 1,291 8,0 2,49 39,9 0,030 286,3
Bilieşti 1,311 8,1 3,20 41,5 0,022 306,7
Lungoci 1,312 8,0 2,87 49,2 0,025 332,4
Şendreni 1,258 8,1 3,29 54,7 0,018 377,6
2008 Adj. Vechi 1,2 8,0 2,51 30,8 0,03 270,2
Cosmeşti 1,232 7,9 2,61 39,4 0,022 291,1
Bilieşti 1,272 8,0 2,47 36,2 0,023 284,7
Lungoci 1,387 8,0 2,46 43,5 0,028 310,4
Şendreni 1,396 8,0 2,99 50,0 0,028 386,2
2007 Adj. Vechi 1,225 8 3,49 30 0,042 257,2
Cosmeşti 1,283 7,8 2,85 36,2 0,037 281,8
Bilieşti 1,284 8,0 1,9 37,1 0,037 288,8
Lungoci 0,448 8,0 11,19 77,9 0,02 421,2
Şendreni 1,413 7,7 2,32 47,5 0,025 352,2
2006 Adj. Vechi 0,351 7,9 15,86 36,9 0,019 537,8
Cosmeşti 0,459 7,8 8,89 61,6 0,009 364,6
Bilieşti 0,391 8,0 8,46 55,3 0,018 355,5
Lungoci 0,448 8,0 11,19 77,9 0,02 421,2
Şendreni 0,425 7,8 9,71 96,8 0,017 267,5
2005 Adj. Vechi 1,570 7,8 9,92 75,5 0,06 282,5
Cosmeşti 1,507 7,8 10,26 56,4 0,045 340,6
Bilieşti 1,324 8,1 9,01 0,020 254
Lungoci 1,707 7,9 12,11 58,9 0,046 401,4
Şendreni 1,78 7,7 13,98 44,7 0,049 504,9

hidrologie-1Fig. 1 Harta corpurilor de apă din ROSPA0071

O componentă importantă a hidrologiei acestui spaţiu este reprezentată de lacuri. Reprezentative prin dimensiune sunt:

  • lacul de acumulare Călimăneşti, cu o suprafaţă de 749,9 ha şi un volum de 44,3 milioane m3; lacul a fost dat în folosinţă în anul 1993, având ca scop regularizarea scurgerii apei, producerea de energie electrică (40 MW) şi asigurarea necesarului de apă pentru Canalul Siret-Bărăgan;
  • lacul de acumulare Movileni, dat în folosinţă în anul 2009, având o suprafaţă de 900 ha, un volum util de 10 milioane m3; scopul lui este regularizarea scurgerii apei pe râul Siret şi producerea de energie electrică (33,9 MW)
  • iazurile piscicole Balta Verde, Lacul de Argint, Balta Doaga, Balta Draglina, Lacul Negru, Lacul Maxineni, Lozova (130 ha), Tălăbasca (192 ha)
  • lacurile de luncă (Lacul Nămoloasa, Lacul Sacu, Potcoava  – 48,8 ha).

Componenta hidrologică asigură fondul dominant al ROSPA0071, având un rol important în condiţionarea activităţilor turistice. Astfel, la fel ca şi ceilalte componente mediu, şi aspectele hidrologice au acţiune duală:

–          favorabilitate prin:

  • crearea condiţiilor de dezvoltare a habitatelor naturale şi a populaţiilor speciilor acvatice, unele dintre ele valorificate în prezent prin pescuitul sportive;
  • potenţial pentru dezvoltarea activităţilor de îmbăiere;
  • potenţialul ridicat de valorificare piscicolă;
  • moderator climatic în anotimpul cald;
  • potenţial de navigaţie cu ambarcaţiuni mici.

–          restrictivitate prin:

  • debitele extreme care generează distrugeri semnificative şi un aport important de sedimente, care cauzează intense procese de colmatare;
  • viteza ridicată a apei, amplificată în ultimul timp de variaţiile adâncimii apei în zonele cu exploatare a agregatelor minerale, ce creşte riscul de înec;
  • depăşirea valorilor indicatorilor de calitate a apei în anotimpul estival, mai ales din cauza deversărilor de ape uzate din sectorul menajer şi zootehnic, ce scade semnificativ potenţialul pentru îmbăiere sau pentru alte utilizări sensibile;
Print Friendly