Clima

Clima ROSPA0071 este temperat continentală cu nuanţe excesive. În anotimpurile de tranziţie se resimt influenţele maselor de aer temperat-oceanice, iar în anotimpul cald cele tropical-uscate. În timpul iernii, sunt frecvente advecţiile de aer temperat-continental din nord-est şi est.

Un factor important care accentuează caracterul excesiv al climatului din sezonul rece este substratul, dominant neted şi cu pondere ridicată a suprafeţelor acvatice. Acestea favorizează intensificările vântului şi scăderile accentuate de temperatură.

Radiaţia solară, cea mai importantă sursă de energie pentru procesele biogeochimice, are valori medii anuale cuprinse între 125 şi 127 kcal/cm². Durata de strălucire a Soarelui este de 2100-2200 ore pe an, în condiţiile în care nebulozitatea este de 5,8-6 unităţi.

Temperatura aerului reprezintă unul dintre cei mai importanţi parametri climatici, întrucât influenţează procese fizice, biologice şi chimice, dar şi activităţile umane, inclusiv pe cele turistice. Programul de vizitare, diferitele activităţi turistice (pescuit, agreement, plajă) trebuie să ţină cont de variaţiile temperaturii aerului, care este de altfel unul dintre cei mai importanţi parametrii climatici ce influenţează activităţile turistice din acest areal.

Temperatura medie anuală în arealul studiat este cuprinsă între 9,3⁰C (în nord) şi 11,1⁰C (în sud) (Fig. 1). La staţia meteorologică Focşani, temperatura medie a aerului este de 9,6⁰C.

În timpul anului, temperatura aerului înregistrează o creştere continuă din ianuarie până în iulie, de la -3-4⁰C până la 20-22⁰C. Perioada cu optim termic pentru desfăşurarea activităţilor turistice începe în aprilie şi se termină în noiembrie. Numărul de zilele de iarnă (cu temperatură maxima zilnică ≤00C) este de 25-30 zile pe an, iar numărul zilelor cu îngheţ este peste 100.

Precipitaţiile atmosferice reprezintă un alt parametru climatic important, mai ales în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor turistice. Cantitatea anuală de precipitaţii variază între 465-533 mm (Fig 1), valorile cele mai scăzute înregistrându-se în februarie (20-30 mm), iar maxima în iunie (60-70 mm).

În Lunca Siretului Inferior numărul mediu anual al zilelor cu strat de zăpadă este cuprins între 36 şi 42. Grosimea medie a stratului de zăpadă atinge cele mai ridicate valori în luna ianuarie (5 – 7 cm).

Precipitaţiile maxime pe durată mică se constituie într-un risc important pentru proiectarea activităţilor turistice din acest spaţiu. Creşterile semnificative ale nivelului apei pot conduce la inundarea zonelor situate în interiorul spaţiilor îndiguite din Lunca Siretului.

Importante pentru desfăşurarea activităţilor turistice sunt şi precipitaţiile sub formă de grindină, mai puţin specifice în acest spaţiu, incidenţa lor fiind de 0,5-1 zile pe an. Durata medie a episoadelor de grindină este de 1-15 minute, iar dimensiunea grindinei este sub 3 cm. Perioada de apariţie a acestor fenomene este aprilie-septembrie, acestea fiind asociate cu fenomenele orajoase.

Episoadele de secetă afectează şi ele atractivitatea ROSPA0071 prin faptul că favorizează scăderea nivelului apei (accentuând riscul de prăbuşire a malurilor abrupte), creşterea temperaturii substratului (mai ales a aceluia neacoperit sau protejat de vegetaţie), uscarea excesivă a substratului, cu formare de crustă în zonele cu predominanţă a fracţiunilor argiloase ori cu antrenarea în atmosferă a pulberilor în suspensie prin intermediul vântului. Reprezentativi prin durata ridicată a secetei sunt anii 1961, 1963, 1964, 1967-1969, 1971, 1975, 1977, 1978, 2000. Perioadele cu risc ridicat de apariţie a secetei sunt cele aferente anotimpurilor de tranziţie.

clima-1Fig. 1 Distribuţia spaţială a valorilor medii anuale ale temperaturii aerului şi cantităţii de precipitaţii în ROSPA0071 (1961-2000) (după Worldclim 4.1)

Vânturile predominante sunt cele din sector nordic şi nord estic, urmate de cele din sud, nord-vest şi sud-est. Calmul atmosferic are o frecvenţă de 20-25% în nord şi 15-20% în sud, în apropierea confluenţei cu Dunărea. Viteza medie a vântului este de 3,6 – 4 m/s, cu valori mai ridicate în timpul iernii, când se face resimţit crivăţul ce ajunge la viteze de 30 m/s.

Print Friendly